| View previous topic :: View next topic |
| Author |
Message |
Kuro_Mantra
moderator
Joined: 04 Sep 2007
Posts: 20
|
 Posted: 08/09/2007 22:52 Post subject: Un manunchi de file... |
|
|
ACORD de la Airin <3
Ok deci m-am gandit sa fac o povestire desi parca vad ca iarashi nu o sa am timp de el _____^_____
Heh,cred ca e un fic diferit fatza de cum atzi citit pana acum,nu e cu nicio celebritate,din pacate/fericire,depinde de voi XD
E despre o fata Ayu care-si povesteshte viatza.Actiunea se petrece in
Japonia in jurul anilor 77 si pana in prezent,Orashul Tokio pe la
periferii unde viata e usor saraca.
Genul ficului este o combinatzie intre drama si psihologie si la sfarsit tragic[poate]
Heh,nu va mai spun multe pt. ca va las pe voi sa citziti XD
Here you go first part:
Astazi e o zi obisnuita..o zi in care incep sa gandesc diferit... am
capatat inca un an... inca un an alaturat la cei 11 anishori ai mei...
E întâia zi in care-mi scriu viata pe foaie... ash vrea totusi sa vad
unde duce cararea asta misterioasa,si cat de mult dureaza mai ales...
Este 7 septembrie 1977,o zi rece in Tokio.. neobishnuit de rece....
M-am trezit dupa cum imi statea in obicei,la ora 7 si am inceput sa ma
imbrac incet.Era totusi frig asa ca mi-am ales o pereche de pantaloni
rosii si o bluza beige.Mi-am impletit doua coditze si am mers la baie
sa ma spal.Am ridicat privirea in oglinda si am vazut doi ochi
albastrii si puri,fata rotunda si senina,obraji imbujorati,doua buze
subtiri si lucitoare...
Am coborat jos.Aveam ciudatul sentiment ca vor fi si parintii mei
acolo,dar nu au fost... era doar fratele meu mai mare ajutat de sora
noastra sa gateasca micul dejun.M-am ashezat la masa gandindu-ma la
ceva... inca nu realizasem ce faceau ei .. visam la ceva cu ochii
deschisi dar vag imi amintesc la ce.... pana cand o voce rasunatoare
m-a trezit brusc.
"Pune mana si ajuta-ne!Nu sta si te uita pe pereti!" imi spuse sora mea mai mare Roseta.
M-am dumirit incet si m-am apropiat,si mai incet de ei,incercand sa ma
strecor pe undeva... i-am ajutat insa sa pregateasca micul dejun,apoi
ne-am ashezat cu totii la masa.Toti ne priveam pe furish in stralucirea
ochilor si totodata relatiile dintre noi erau distante si reci...
Comunicarea era slaba iar legaturile ce mai existau stateau sa se
rupa.Dar fiecare in sinea sa se gandea la valoarea materialului ce
avea sa lipeasca acele legaturi,ceva ce nimeni nu ar putea rupe
vreodata.
O urma... o urma a ramas in urma... ceva ce ne aminteam mereu cand
dadeam de greu,insa nu renuntam la rutina noastra.Staim ca ceva e deja
mediocru dar nu am avut curaj sa spun ca as vrea o schimbare,nu as fi
fost ascultata in veci cu atat mai putin auzita...
Probabil am mers impreuna la scoala dar ne-am despartzit pe drum,fiecare pe calea sa... fie ea greshita...
Ma aflam acum in fata liceului conservator la caare studiam in clasa a
sasea.Mersesem sa-mi vad colegii noi caci tocmai ma transferasem la
scoala.Studiam artele.Imi placea desenul mai mult decat absolut orice cu toate
ca nimeni nu-mi cunostea adevaratul talent.Era doar ... o
aiureala pentru majoritatea... dar mi-a placut... ssi mi-am urmat
chemare chiar de parerea altora.Ma aflam in fatza scolii.. era
mare... parca incadrata intr-o rama albastru inchis iar zidul era din
caramizi cenushii... parea senil si totusi casual ... era ciudat pentru
mine.. priveam inaltul cladiri ce-mi acapara orice raza de soare...
Enjoy! :]
_________________
~* Kinda busy,sorry. *~ |
|
| Back to top » |
|
 |
airin21
Administrator
Joined: 03 Sep 2007
Posts: 65
|
| Posted: 09/09/2007 18:09 Post subject: |
|
|
imi place f mult.deja stiai asta:)..ce te rog eu e sa ai putina grija la greselile de tastat.deocamdata atat am de "reprosat".astept continuarea:)deja simt k este si va fi o poveste minunata,mai ales ca se intampla in japnia,tara mea de suflet.bv:).poopp.si astept next.
_________________
[URL=http://imageshack.us] [/URL]
[why to live in past,when past is allready dead,but u are still alive? why to say that you live in future when u even know what mean the past? why are u afraid of past? why u don't want to meat him? why you must think of the future when maybe you can die right now? why you don;t know to live in present? the past mean to be dead, the prezent mean to live,and the future is nothing....Past,present and future..wich on of this you chose? and..is better to chose now,untill is not to late...] |
|
| Back to top » |
|
|
Kuro_Mantra
moderator
Joined: 04 Sep 2007
Posts: 20
|
| Posted: 17/09/2007 20:07 Post subject: |
|
|
ce pot sa spun... presupun ca..
acest fic..
este aiurea...
din clipă ce numai o persoana il citeshte...
8-|
Partea 2
...m-am uitat pe listele cu copii dar nu recunosteam pe nimeni dupa
nume... hmm.. traseu cu varful degetului fiecare nume... brusc fizicul
mi se opreshte la un nume... Ichigo Azumi ... hmm ... interesant
nume,insa nu inteleg de ce m-am oprit tocmai la numele asta... in orice
caz.. nu am stat prea mult in zona aceea... mai mult ieshisem sa iau o
gura de aer... asha ca m-am intors singura acasa,mi-era frica sa nu ma
ratacesc dar ceva m-a condus direct si gratuit spre casa.Stateam in fata
usii si priveam de jos inaltul casei... Heh,de ce sa intru?Sa ma
cert din nou cu ei? Neah,mai bine stau aici...
Am mers in spatele casei unde era o radacina de copac ca un scaun..
m-am ashezat pe acolo si am inceput sa numar ciupercile ce creshteau la
baza casei.Iarashi un strigat de te scoala din mortzi incearca sa ma
surzeasca dar fara izbanda...
"Ayuu!!! A venit mamaaaaa!". Probabil e Roseta... si mama,mdah ...
umbla mereu prin Tokio cu diferite persoane pe care nu le puteam
suferi.. erau ciudate si mereu ma surprindeau... simteam ca si cum erau
extrapamanteni dar toti ii tratau normal... iarashi simtzurile mele ma
dau de gol... mereu fac asha... insa bucată buna a lucrurilor este ca
pot desena tot ce vreau si ce nu vreau... e un dar mai mult decat un
talent... singurul fapt ce sta ascunns,lucru care ar trebui sa se
vada... dar as fi vrut ca oamenii sa-l vada ci nu sa-l arat eu...
nebanuitele idile ale artei sa ascund in mine,ceva ce numai un geniu ar
putea concepe si in acelasi timp intelegi.Probabil iarasi ramasesem
inecata in gandurile mele negandite... Pentru ca iarashi aud rasunetul
ala enervant "Ayuuuuu!!!" ... Ayu`n sus,Ayu`n jos... probabil vrea sa
ii car bagajele pentru ca nu vad de ce m-ar striga asa disperata
altfel.In fine,m-am dus... toti erau voiosi si veseli,aoleo... toti se
prefaceau cam bine,dar nu conteaza,m-am asezat in fata lor ca si cand
as fi fost un ozn,asa se uitau la mine. Mama vine si ma ia in brate si
ma strange de obraji-tipicul gest al femeilor trecute de 40 de ani.
"Ce mare te-ai facut la multi ani puishor!" si ma apuca din nou de obraji.
"Te rog nu-mi spune puisor.Iti duc bagajele nu-i asa?"
"Uh... pai... daca tu vrei.". Mda.Eu nu vreau tu vrei deci a trebuit sa
i le duc in camera ei.Am scapat o sacosa fiindca totul era greu si anii
mei putini nu puteau duce mult.. podeaua s-a trasformat intr-una a
machiajelor si a parfumurilor.Hah,vad ce face ea prin Tokio... hm.. ar
fi culmea sa zica[,] ca o sa le vinda... probabil,oricum nu ma
intereseaza,am lucruri mai importante la care sa ma gandesc cum ar fi
sa-mi fac un mare debut in noua scoala.Hmm... oare ce as putea face pt.
inceput... sa fac un tablou?
Desigur asta e!O sa fac un tablou care o sa-i impresioneze pe toti si
care o sa fie agatat pe coriidoarele scolii.Okay... incep... heh...
inchid ochii si vad in minte ... o imagine.. ma vad... parca im vad
expresia fetei cum aratam cand am vazut scoala... prima mea amintire
... oare asta e prima?
Presupun... din ocazie ce nu imi aduc aminte de altceva...
Timpul trece,timpul trece,eu sterg,desenez,pictez,sterg,desenez...
Desenul e gata! hmm.. brusc imi trece prin minte ca un accelerat un
nume... Ichigo Azumi... in coltul drept jos... desenez o mica[,]
capsuna.. apoi il ridic in sus si il privesc mandra.. hmm... cred ca o
gata.. o sa-l las sa se usuce... pana maine... o noua zi de toamna...
_________________
~* Kinda busy,sorry. *~ |
|
| Back to top » |
|
|
|
|
